Caderi
de Nichita Stanescu
Tristul psihic iar umbla nebun
Notoriu si galben la fata,
Iubeste pamantul strabun
Si groapa ce rade de viata
Tarziu, si luna se-ascunde-ntre nori,
Haite de lupi in paduri se aduna
Delirul incepe. Drumul cu flori
Eu il visez intre Pamant si Luna !
Incete miscari ale tristelor pleoape
Imagini pierdute pe-ntinsele vai
Credinte, sperante ,luate de ape
Si vise uitate prin colturi de-odai
E noapte si iar tristetea coboara
Raspunde din nou chemarilor mele
Nu stelele ard, nu vulturi zboara,
Ci nebunia mea cu aripile grele !
E nebunia clipei tacuta si eterna
E plansul meu, si poate nu numai
E-adevarat ca moartea e interna ?
Ca va fi iad ca sa urmeze rai ?
Caderi
Aceasta pagina a fost accesata de 1902 ori.
