Cutuma
de Nichita Stanescu
Alungitilor pe verticala
l-ati uitat pe imparat.
El se duse de-a-ncalare pe ovala
harta marelui regat.
Bat din pasari ca din toba
peste aerul agrest.
Stau pe timpuri intr-o roba de
dintr-un albast celest.
Ma-ntretaie, vai, murirea
care desenata fuse
in de toata firea
cuielor, opuse ;
Dor mi-a fost de a mea coroana,
dara tample ca sa bag sub ea
n-avui, o , istorie romana
decat numai stea.
Cutuma
Aceasta pagina a fost accesata de 1919 ori.
