Eu, adica el
de Nichita Stanescu
El, era facut sa fie prada, prada a cuvintelor alese,
cu un soim pe ultima silaba
EI, se bucura la simtul
ca este hrana,
ca este demincare
De aceea el
statea intins pe timp
ca pe-o frigare
si, cu cit ardea mai puternic
in afara,
cu-atit se cocea mai neasemuit
inlauntru
Se ridicau din el in sus, ca un
fum de jertfa cuvinte de neinteles cum sunt acestea:
Doamne
Dumnezeule coif al
intelepciunii sabie a puterii
Eu, adica el
Aceasta pagina a fost accesata de 2087 ori.
