Nemernicia
de Nichita Stanescu
Isi pusese genunchii la gura
ochii plini de gene si-i tinea inchisi,
o auritura
trebuie ca avea in irisi,
si nici mina nu-ndrazneam s-o intind
ca s-o trag la subtioara,
frica mi-era ca depind
de-o mucoasa de fecioara,
M-am dat orb, m-am dus pe plute
si m-am dat ca am plecat
cind mirosul ei cel iute
de la usa m-a strigat
si m-a-ntors spre asternuturi
cum se-ntoarce peste ceruri
fulgerind peste tinuturi
caldura plina de geruri
Nemernicia
Aceasta pagina a fost accesata de 2288 ori.
