Recrutii
de Nichita Stanescu
Luind ondula de la riu si pasul de la nisipul rosu,
din clepsidre, ei vin suavi,
cum vine
ceasul eternitatii peste piramide.
Si trec etern pastrati, in altii,
mereu aidoma la trasaturi,
lunganii de adolescenti, inaltii stilpi, unde riu-n viituri
se adinceste, atragind la sine umbra de cer cu pasari,
si de pomi, imbratisind in iuti
dulbine planetei reproduse in fragezii atomi
Ei vin cum vine primavara-n lume,
reamintind materiei un sens,
dind ierbii sub zapezi un
nume, si soarelui, rotundul lui, imens
Luind ondula de la riu si pasul de la lumina alergata
prin cristal redesenind in noi culori,
atlasul al virstei de-nceput, fundamental.
Recrutii
Aceasta pagina a fost accesata de 2042 ori.
