Silex
de Nichita Stanescu
Eu descurajez febra
prin descarnarea carnii de pe os, -
ce nu exista imi apare a fi frumos
cum bunaoara zebra.
Dar ce exista, - singeros ma lasa
curgind lavale un riu gros,
un terci sunt tot si o melasa, -
dar ce frumos.
Ma pling cu mine insumi marii,
zimbat in delte si-n triunghiuri
iar ce nu este a catarii
aidoma sunt puncte - puncturi...
Ah, ce mirat ca sunt mai sunt,
plin de cadavre nemormint.
Plouat de vulturi si de stele
eu ma prefac in lacirmile mele.
Sarati-va! Sarati-va!
voi, dulcii mei, salvati-va!
Silex
Aceasta pagina a fost accesata de 2000 ori.
