Tei nocturn
de Nichita Stanescu
Spre serpuitul pom in sus prin seara atirnind fisii,
la doua case negre,
dus cu gindul, ginduri regasii.
Un fantomatic trup treceam prin ziduri
si prin trunchiuri mari si inca un copil eram printre-nteleptii
solitari care-au murit de-atunci
lasind nocturnul tei,
lemnos cercel, lin, la urechea serii balansind,
un leagan pentru dat idei in el.
Tei nocturn
Aceasta pagina a fost accesata de 2094 ori.
