Testament
de Nichita Stanescu
Mi-e singele tot nisip de clepsidra
prin de care curge timpul
violent de oranj cum o omida.
Stii de dinainte
vietuitoarele ce se vor salva
mincind din povara trupului meu mort,
ce-mi fusese numai un cort
pentru a fi, iar nu pentru a avea
De aceea va zic prieteni
mai bine ar fi sa fiu orb
pe cimpul dintre Bucuresti si Pitesti
si voi, primii cu plugul sa fi tras
brazda pe pamintul cerescului din ceresti
sa-mi fiti voi prieteni coada de cometa
nu lacramioara, nu umeda
ci luminoasa si forfecatoare
in cinstea unui om cel oarecare.
(februarie 1981)
Testament
Aceasta pagina a fost accesata de 2065 ori.