Text pe o piatra
de Nichita Stanescu
Vietate nedaruita, pastrata in sine, adunata
in jurul centrului ei singuratic lasindu-se
acoperita de ierburi straine plantate de crivatul atic.
incerc sa patrund, sa m-adaug, sa fiu, eu,
ranitul acela intins pe timpanul secret, aramiu,
unde-si odihneste lunile, anul.
Dar nu izbutesc sa m-apropii, nu sunt prea mult in afara.
Piatra cu dinti si cu bot din care
alte pietre muscara.
Text pe o piatra
Aceasta pagina a fost accesata de 2689 ori.
