Text
de Nichita Stanescu
Noi nu putem ascunde cerul de sub stele
el e vadit privirii mele
cum mi-e vadita inima
sub coasta de la trunchi si rea,
Eu niciodata nu pot sa ascund
cuvintul traversat de gind
si mut de-oi fi si orb de-oi fi
n-am sa-l ascund pe rosu dupa gri
pe iepure n-am sa-l ascund de glaonte
pe blondul pletei tale plin de carlioante
pe calul cel ce are
n-am sa-l ascund de patru lui picioare
Nici rasaritul eu n-am sa-l ascund
nici inserarea
de-a pururea copil si cascaund
ma-mbratisez cu zarea
si stiu ca eu voi fi murit curind
nici in sicriu nu ma ascund
Voi pune seaua peste vers
si fi-voi intelept
ehe!
Text
Aceasta pagina a fost accesata de 2083 ori.
