Tu
de Nichita Stanescu
Tu imi sporesti singuratatea
u un picior de barza, lung,
pe care-l calca-n roti, in goana,
stand la volan, un demiurg.
Lasa sa ploua pe sosele
dand tufelor un verde pur,
iradiind cu frig si spume
scheletul meu in stil maur.
Si lasa pe arena urlet
sa-mi ciuruiasca-n tinte gandul
cel cu un nor in varf. Se-aude
doar : Stangul! stangul!
drept - drept - stangul!
Stangul!
Stangul!
Drept - drept,
stangul!
Stangul! Stangul!
Drept - drept,
stangul!
Stangul! Stangul!
drept - drept
Stangul ...
Tu
Aceasta pagina a fost accesata de 2215 ori.
