Ultima zi de ocupatie
de Nichita Stanescu
Trec pe sosele, printre ziduri, in amurg, gind urile imi rotesc in jurul timplelor un corb
Ah,
copac, imi legan surd coroana, curg intr-un riu fara oglinzi si orb.
Si privirile, ca doua coarne-albastre, in privelistea cu gratii le infig.
Pe trotuar, cum cad si se
sfarima glastre, geamuri si oglinzi, ascult prin frig.
Burg patat cu zvastici, azvirlit din lume, atirnind la geamuri goale colivii, ca te strici imi place,
stiu, o alta lume o sa te cladeasca, nou, din temelii!
Ultima zi de ocupatie
Aceasta pagina a fost accesata de 2006 ori.
