Uneori
de Nichita Stanescu
Ma visez in sala tronului
in cap la masa cea lunga
a cinei celei de taina
si band.
Roabele, patruzeci la numar
pe bena noptii si strigate de mine
cu strigat,
au venit si-si piaptana parul negru
iar eu
la flacara pieptenului
coborat de sus in jos pe suvite, pe plete, pe coama
ma luminez.
Si-n tihna rea
imi beau paharul
cand roabele patruzeci la numar
se piaptana
si duhul electronului ma lumineaza.
Uneori
Aceasta pagina a fost accesata de 1892 ori.
