Despre limba romana
de Nichita Stanescu
A vorbi despre limba in care gandesti, a gandi - gandire nu se poate face decat numai intr-o limba - in cazul nostru a vorbi despre limba romana este ca o duminica. Frumusetea lucrurilor concrete nu poate fi decat exprimata in limba romana. Pentru mine iarba se numeste iarba, pentru mine arborele se numeste arbore, malul se numste mal, iar norul se numeste nor. Ce patrie minunata este aceasta limba! (...)
Nu pot pune ca alte vorbiri nu au fost minunate si frumoase. Dar atat de proprie, atat de familiara, atat de intima imi este limba in care m-am nascut, incat aproape nu pot considera ca norul s-ar fi numit decat nor, ca iarba s-ar fi numit altfel decat iarba. Noi, de fapt, avem doua patrii coincidente: o data este patria de pamant si de piatra si inca o data este numele patriei de pamant si de piatra. Numele patriei este tot patrie. O patrie fara nume nu este o patrie. Limba romana este patria mea.
De aceea, pentur mine, muntele munte se zice, de aceea pentru mine, iarba iarba se spune, de aeea, pentru mine, izvorul izvoraste, de aceea pentru mine, viata se traieste.
Despre limba romana
Aceasta pagina a fost accesata de 17694 ori.